Peary și Cursa Spre „Vârful Lumii”: Pionierul Explorării Polului Nord
Pe 6 aprilie 1909, numele exploratorului american Robert Edwin Peary avea să fie consemnat în istorie ca fiind primul om care a atins Polul Nord, cel mai nordic punct al Pământului, adesea denumit „Vârful lumii”. Cu toate că această realizare a fost contestată de-a lungul timpului, ea a reprezentat un moment important în povestea cuceririi regiunilor înghețate ale planetei.
Pasiunea pentru nordul înghețat
Robert Peary era ofițer în Marina Statelor Unite și, încă de tânăr, a fost captivat de visul atingerii extremității nordice a globului. A început cariera sa exploratorie ca asistent-șef într-o expediție în Nicaragua, însă interesul său s-a îndreptat rapid spre nordul îndepărtat. Între 1886 și 1897, Peary a organizat și condus cinci expediții importante către Groenlanda și nordul Canadei, timp în care și-a perfecționat tehnicile de supraviețuire în condiții arctice dificile și a învățat să colaboreze cu populațiile indigene – în special cu inuiții, de la care a învățat metode esențiale pentru călătoriile în zona Arctică, cum ar fi utilizarea săniilor trase de câini.
Călătoria determinării: Expediția din 1905
În 1905, cu susținerea președintelui american Theodore Roosevelt și a Marinei SUA, Peary a pornit într-o nouă expediție ambițioasă. Nava sa, Roosevelt, special concepută pentru a face față gheții arctice, a plecat din New York pe 16 iulie. Deși nava era modernă și robustă, nu a reușit atunci să depășească ghețurile dense ale Nordului, iar expediția a fost nevoită să se întoarcă fără a-și atinge scopul final.
Expediția istorică din 1908–1909
Nedemoralizat, Peary a revenit la Pol un an mai târziu cu o echipă numeroasă de 24 de exploratori, 19 sănii și un total impresionant de 133 de câini. Împreună cu el se afla și Matthew Henson, un explorator afro-american devotat, precum și patru eschimoși inuiți. După o călătorie solicitantă, grupul susține că a atins Polul Nord pe 6 aprilie 1909.
Controverse și îndoieli
Realizarea lui Peary a fost învăluită în controverse. La întoarcerea în SUA, reputația sa a fost contestată de afirmațiile lui Frederick A. Cook, un fost colaborator, care a pretins că a ajuns la Pol cu un an mai devreme, în aprilie 1908. Cu toate acestea, Cook nu a reușit niciodată să-și susțină afirmația, iar comunitatea științifică și autoritățile au tendința de a-l susține pe Peary – deși el însuși a fost invitat să depună mărturie în fața Congresului american.
O altă sursă de scepticism față de succesul lui Peary este legată de precizia calculelor de poziționare. Niciunul dintre cei cinci membri ai echipei care au ajuns alături de el nu avea cunoștințe suficente de navigație pentru a verifica dacă grupul se afla într-adevăr la locația corectă. În plus, natura instabilă a gheții și metodele primitive de calcul utilizate ridică întrebări cu privire la acuratețea revendicării.
Umbre asupra imaginii unui explorator
În ciuda prestigului său – Peary a fost distins cu 22 de premii și a devenit contraamiral în Marina SUA – imaginea sa a fost umbrită de acțiuni controversate. Peary a adus în America cinci eschimoși, inclusiv copii, pe care i-a dăruit Muzeului American de Istorie Natural.
