Un nou studiu semnalează: Subestimarea efectului economic al încălzirii globale ar putea conduce la îmbătrânirea economică a întregii populații
O cercetare recentă condusă de cercetători din Australia oferă o nouă viziune îngrijorătoare asupra efectelor economice ale schimbărilor climatice. Conform studiului, evaluările economice tradiționale s-au dovedit inadecvate în estimarea impactului încălzirii globale, subestimând semnificativ riscurile pe termen mediu și lung. Studiul, publicat în revista Environmental Research Letters, evidențiază că o creștere a temperaturii globale de 4°C ar putea reduce veniturile unei persoane obișnuite cu 40%. Această situație reprezintă o scădere de aproape patru ori mai mare decât prognozele anterioare, care estimau o reducere de doar 11% a veniturilor.
Efectul economic al unei creșteri de 2°C: de la o scădere minoră la una considerabilă
Chiar și în condițiile în care temperatura globală ar fi restricționată la 2°C peste nivelurile preindustriale – un obiectiv esențial al Acordului de la Paris – cercetătorii estimează o scădere de aproximativ 16% a PIB-ului pe cap de locuitor la nivel mondial. Această prognoză contrazice semnificativ estimările anterioare, care anticipau o reducere de doar 1,4%. Asta înseamnă că obiectivele ambițioase stabilite la nivel internațional nu reușesc să elimine riscurile economice semnificative asociate schimbărilor climatice.
Cercetătorii menționează că, chiar dacă toate angajamentele climatice actuale sunt respectate, planeta va experimenta o încălzire de cel puțin 2,1°C – suficient pentru a genera daune economice considerabile în întreaga lume.
Modelele economice tradiționale neglijează riscurile extreme
Un aspect fundamental descoperit în acest nou studiu este inadecvarea modelelor economice integrate (Integrated Assessment Models – IAM), în forma lor actuală. Aceste modele au fost utilizate pentru a ghida politicile guvernamentale legate de investițiile în reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. Totuși, ele nu reflectă în mod precis riscurile reale create de schimbările climatice, în special cele ce țin de fenomenele meteorologice extreme.
Modelele se bazează în principal pe date referitoare la temperaturile medii, neglijând extremele – precum secetele severe, valurile de căldură, uraganele și inundațiile – evenimente care, în realitate, au un impact economic disproporționat asupra societăților moderne.
Dr. Timothy Neal, coordonatorul principal al studiului de la Universitatea New South Wales, a subliniat că noua analiză a fost îmbunătățită prin includerea prognozelor climatice actualizate. Această actualizare permite modelului să reflecte mai precis modul în care evenimentele extreme pot afecta lanțurile de aprovizionare globale și structura muncii internaționale.
„Este esențial să recunoaștem că vulnerabilitățile economice nu sunt doar rezultatul variațiilor medii de temperatură. Dezastrele naturale generează pierderi uriașe și neprevăzute care nu sunt adecvat integrate în modelele economice existente”, a adăugat dr. Neal.
Reevaluarea beneficiilor pentru regiunile cu climat rece: O viziune globală
Un alt mit contestat de cercetători este acela că anumite națiuni, în special cele din regiunile cu climat mai rece, precum Canada sau Rusia, ar putea beneficia economic de pe urma încălzirii globale. Studiul susține că economia mondială este atât de interconectată încât orice perturbare într-o zonă a lumii are efecte în lanț în alte regiuni.
Profesorul Andy Pitman, coautor al studiului, afirmă că „nu există refugii în fața schimbărilor climatice. Comerțul global, transporturile de mărfuri și lanțurile de aprovizionare sunt toate susceptibile la dezastre naturale, iar efectele nu vor fi limitate numai la o singură regiune”.
Această abordare holistică subliniază necesitatea urgentă de
