Astronomii au identificat semnale dintr-un moment crucial al Universului timpuriu: finalul epocii cosmice întunecate
Unul dintre cele mai mari enigme din astronomie – modul în care s-a terminat epoca cosmică întunecată și cum Universul a devenit transparent pentru lumină – începe să se deblocheze datorită noilor observații făcute cu telescopul spațial James Webb. Cercetătorii au descoperit o galaxie care pare să fi jucat un rol direct în finalizarea acestei perioade întunecate, oferind primele dovezi clare ale tranziției de la un univers opac la unul luminat de stele.
Universul acoperit de ceață: Ce a fost epoca întunecată?
Imediat după Big Bang, Universul era plin de gaze fierbinți și dense, în principal hidrogen neutru, care bloca majoritatea radiației ultraviolete (UV) emise de primele stele proaspăt formate. Această perioadă de timp – cunoscută sub numele de epoca întunecată – a durat sute de milioane de ani, timp în care lumina nu putea călători liber prin cosmos.
Abia atunci când primele galaxii au început să strălucească și să emită cantități semnificative de energie, gazele au început să se ionizeze – adică atomii de hidrogen și-au pierdut electronii – transformându-se într-o plasmă prin care lumina putea pătrunde. Acest proces, denumit reionizare cosmică, a marcat trecerea la un Univers transparent, permițând astfel observarea galaxiilor îndepărtate de către telescoapele moderne.
GS-z13-1: o galaxie care a depășit limitele cosmice
Noile observații realizate de Telescopul James Webb sugerează existența unei galaxii antice, denumită GS-z13-1, formată la aproximativ 330 de milioane de ani după Big Bang. Observațiile au relevat un semnal distinct de lumină ultravioletă saturat de o “bulă” imensă de plasmă – un spațiu liber de hidrogen neutru – cu un diametru de cel puțin 650.000 de ani-lumină.
Aceasta sugerează că galaxia respectivă a fost suficient de puternică pentru a realizat ionizarea mediului înconjurător, contribuind activ la finalizarea epocii întunecate. „Este ca și cum această galaxie ar fi activat un far”, afirmă dr. Kevin Hainline, astronom la Universitatea Arizona, coautor al studiului. „Lumina sa este prima dovadă că Universul începea să devină transparent.”
O descoperire surprinzătoare
Detectarea unei astfel de galaxii la o distanță atât de mare și într-o perioadă atât de timpuriu după Big Bang a fost o revelație pentru astronomi. GS-z13-1 nu doar că emite lumină ultravioletă puternică, dar semnătura sa ultravioletă clară sugerează că gazele din jurul ei au fost deja complet ionizate – un indiciu că galaxia era extrem de activă și capabilă să influențeze profund mediul cosmic.
Profesorul Roberto Maiolino de la Universitatea Cambridge adaugă: „Acest moment este unul dintre cele mai esențiale din istoria Universului – marchează tranziția de la un cosmos complet întunecat la unul luminos.”
Stele gigantice și lumină transformatoare
Datele transmise de Webb sugerează, de asemenea, că GS-z13-1 ar putea conține stele gigantice, potențial de până la 300 de ori masa Soarelui. Aceste stele, mult mai fierbinți și energetice decât cele existente astăzi, sunt considerate principalii candidați pentru reionizarea hidrogenului în Universul timpuriu.
Aceste stele primordiale – denumite uneori “stele de populație III” – au acționat aproape ca niște “mașini de lumină”, emiteau cantități imense de radiație capabilă să disperseze ceața care învăluia Cosmosul.
Semnificația descoperirii: o fereastră spre originile Universului luminos
Potrivit dr. Emma Chapman, specialistă în epoca reionizării la Universitatea din Nottingham, această galaxie ar putea reprezenta prima dovadă clară a
