România este una dintre națiunile cu cele mai reduse cheltuieli pentru forța de muncă din Uniunea Europeană.

România este una dintre națiunile cu cele mai reduse cheltuieli pentru forța de muncă din Uniunea Europeană.

România, a doua cea mai accesibilă piață de muncă din Uniunea Europeană în 2024, dar cu cea mai accelerată creștere a costurilor

În anul 2024, România rămâne pe poziția a doua în clasamentul țărilor cu cele mai reduse costuri orare pentru forța de muncă din Uniunea Europeană, conform celor mai recente date oferite de Eurostat. Cu un cost mediu de 12,5 euro pe oră, România este surclasată doar de Bulgaria, unde un angajat costă, în medie, 10,6 euro pe oră. Totuși, țara noastră înregistrează cea mai rapidă creștere a acestor costuri dintre statele membre, evidențiind o tendință accelerată de armonizare cu standardele europene.

Discrepanțe europene: Divergențe uriașe între Est și Vest

Media costurilor orare de muncă în Uniunea Europeană a ajuns la 33,5 euro în 2024, marcând o creștere față de anul anterior, când era de 31,9 euro. În zona euro, media se ridică la 37,3 euro, comparativ cu 35,7 euro în 2023. În acest context, România și Bulgaria se remarcă ca fiind cele mai accesibile piețe pentru angajatori din UE, în timp ce state precum Luxemburg (55,2 euro), Danemarca (50,1 euro) și Belgia (48,2 euro) se află la capătul opus, cu costuri de peste patru ori mai mari.

Această diferență semnificativă reflectă nu doar disparitățile economice și de productivitate între statele membre, ci și nivelurile variate ale veniturilor și contribuțiilor sociale. De altfel, discrepanțele din cadrul blocului comunitar rămân constante, în ciuda salarizării în continuă creștere în Europa Centrală și de Est.

România, lider în creșterea costurilor forței de muncă

Deși beneficiază în continuare de statutul de piață cu costuri scăzute pentru angajatori, România experimentează o dinamică considerabilă în această privință. În perioada 2023–2024, țara noastră a înregistrat o creștere de 14,2%, cea mai mare din Uniunea Europeană, la egalitate cu Croația. Bulgaria urmează îndeaproape, cu o creștere de 13,9%, urmată de Ungaria (13,6%) și Polonia (12,8%).

Această evoluție rapidă poate fi interpretată ca un semnal al ajustărilor de pe piața muncii, alături de presiunea inflaționistă și politicile publice în favoarea creșterii salariului minim și a veniturilor angajaților. De asemenea, este un indiciu al convergenței economice lente între Estul și Vestul Europei.

Costuri non-salariale: România, cel mai mic nivel de impozitare pentru angajatori

Un aspect crucial ce contribuie la competitivitatea pieței muncii din România este proporția redusă a costurilor non-salariale (precum contribuțiile sociale și impozitele plătite de angajatori). În România, acestea constituie doar 4,8% din totalul costurilor cu forța de muncă, un procent extrem de mic în comparație cu media UE de 24,7%. Această caracteristică face ca România să rămână atractivă pentru investitorii străini și pentru firmele care doresc să își optimizeze cheltuielile cu personalul.

Distribuția sectorială: Varietăți de costuri între ramurile economice

Costurile orare cu forța de muncă variază considerabil în funcție de sector. La nivel european, industria prezintă o medie de 33,9 euro pe oră, în timp ce în construcții media este de 30 euro. În sectorul serviciilor, angajatorii plătesc, în medie, 33,3 euro pe oră, în timp ce în zona non-business (sectoarele publice, educație, sănătate – excluzând administrația publică), costurile ajung la 34,2 euro.

În România, aceste costuri sunt semnificativ mai mici, însă tendințele de