Arheologii ar putea să fi descoperit canalul „uitat” creat de unchiul lui Iulius Cezar

Arheologii ar putea să fi descoperit canalul „uitat” creat de unchiul lui Iulius Cezar

Descoperirea Canalului „Pierduți” al lui Gaius Marius: Prima Mare Lucrare Hidraulică Romană în Galia

O echipă de cercetători din Franța a adus în discuție o posibilă descoperire remarcabilă: o structură antică, situată în sudul Franței, ar putea reprezenta celebrul Canal Marius – un canal istoric creat de unchiul lui Iulius Cezar acum mai bine de două milenii. Această construcție, considerată pentru secole pierdută, a avut un rol crucial în timpul conflictelor dintre Roma și triburile celtice din Galia, în special împotriva cimbilor și teutonilor.

Un Canal Strategic în Timpul Războaielor Cimbre

Canalul Marius a fost edificat între anii 104 și 102 î.Hr. de către trupele generalului roman Gaius Marius, una dintre cele mai influente personalități militare din Roma antică și unchi al viitorului dictator Iulius Cezar. În acea epocă, Republica Romană se confrunta cu o amenințare serioasă: triburile migratoare celtice, în special cimbrile și teutonii, invadau Galia și puneau în pericol granițele Italiei.

Pentru a-și îmbunătăți logistica și a facilita aprovizionarea militară, Marius a decis să construiască un canal în apropierea deltei fluviului Ron. Navigația pe Ron devenise riscantă din cauza gura de vărsare instabile și a curenților puternici. Canalul urma să facă legătura între orașul Arelate (astăzi Arles) și Marea Mediterană, devenind o rută sigură pentru transportul trupelor și proviziilor.

Reconstrucția unei istorii uitate

Chiar dacă canalul a fost menționat de istorici antici, inclusiv de Pliniu cel Bătrân în secolul I d.Hr., informațiile despre amplasamentul său s-au pierdut în Evul Mediu. Cu sute de ani mai târziu, în 2013, o echipă de cercetători a început noi investigații în zona mlăștinoasă La Capelière–Vigueirat, la sud de Arles. Folosind tehnologii geofizice, aceștia au identificat o formațiune liniară sub sol, care ar putea să fie un canal artificial.

Săpăturile ulterioare au scos la iveală dovezi fizice convingătoare: 69 de fragmente de ceramică romană, platforme pavate și rămășițe de stâlpi de lemn. Analizele prin radiocarbon au arătat că obiectele datează din perioada cuprinsă între secolul I î.Hr. și secolul IV d.Hr., acoperind perioada de funcționare a Canalului Marius.

Confirmări Geoarheologice

Cel mai recent studiu, publicat în Journal of Archaeological Science: Reports, a fost condus de Joé Juncker de la Universitatea din Strasbourg. Acesta a evaluat mostre de sedimente, date stratigrafice și caracteristici morfologice ale formațiunii suspectate a fi canalul. O metrică semnificativă a fost lățimea canalului – aproximativ 30 de metri – comparabilă cu alte canale romane cunoscute.

În comparație, un braț natural al fluviului Ron variază între 110 și 180 metri în lățime, ceea ce face ca această structură descoperită să corespundă profilului unui canal artificial roman destinat navigației. Lățimea sa ar fi suficientă pentru ambarcațiunile militare și comerciale de mari dimensiuni ale Romei antice.

Conform istoricului Simon Loseby de la Universitatea Sheffield, asemenea proiecte evidențiază ingeniozitatea romanilor în infrastructură: „Este încă o dovadă a abilității romanilor de a concepe și implementa rapid proiecte de infrastructură extinse, în ciuda limitărilor tehnologice.”

Un Canal Redescoperit… Dar Nu Complet Confirmat

Deși noile informații oferă suport consistent teoriei că Canalul Marius a fost (re)descoperit, cercetătorii rămân precauți.