O descoperire paleontologică deosebită din Myanmar a captat interesul comunității științifice globale: o nouă specie de viespe parazită, Sirenobethylus charybdis, perfect conservată în chihlimbar timp de aproape 100 de milioane de ani, dezvăluie o adaptare biologică complet inedită – o structură anatomică asemănătoare unei capcane de tip Venus flytrap. Această formă bizară din perioada Cretacicului oferă o perspectivă fascinantă asupra evoluției insectelor și ridică întrebări referitoare la diversitatea formelor de viață dispărute.
O viespe cu o „capcană de Venus” în abdomen
Această descoperire se bazează pe analiza a 16 fosile remarcabil conservate în chihlimbar din Myanmar. Cercetătorii au observat la această mică viespe o structură mobilă în regiunea abdomenului, care seamănă izbitor cu frunzele capcanei unei plante carnivore. Acest organ, format din două „lobi” care se închid rapid, a impresionat experții.
„În prima instanță, am crezut că este un artefact, o deformare a chihlimbarului”, afirmă entomologul danez Lars Vilhelmsen, coautor al studiului publicat în jurnalul BMC Biology. „Dar având în vedere că aceeași structură se regăsește la mai multe exemplare, este clar că avem de-a face cu o caracteristică funcțională reală, unică în rândul insectelor”.
Cercetătorii sugerează că această capcană nu era utilizată pentru hrănire, ci pentru imobilizarea altor insecte, posibile gazde în care viespea își depunea ouăle. Din ouă evoluau larve care se dezvoltau în interiorul gazdei până la consumarea completă – un exemplu clasic de parazitism, întâlnit și la unele viespi moderne.
Parazitismul, dus la un nou nivel
Spre deosebire de viespile-cucoș moderne, care își folosesc ovipozitorul pentru a depune ouă în gazde pasive, Sirenobethylus charybdis pare să fi avut un sistem activ de prindere. Capcana sa mobilă, acționată probabil de mușchi și senzori sensibili, putea închide și fixa prada în așteptarea depunerii ouălor. Această metodă de parazitism este fără precedent în rândul insectelor fosile sau contemporane.
Adaptarea este atât de singulară încât cercetătorii au fost nevoiți să caute analogii în natură, găsind una surprinzătoare în regnul vegetal – capcanele plantei carnivore Venus flytrap (Dionaea muscipula), care funcționează prin intermediul unor peri sensibili la atingere.
În plus, faptul că toate exemplarele descoperite sunt femele sugerează o potențială legătură a acestei structuri cu reproducerea, dar și posibile moduri de viață sociale sau comportamente sezoniere, necunoscute până acum.
Ce spun experții: O viețuitoare de neconceput
Phil Barden, entomolog la Universitatea de Stat Montclair din SUA, care nu a fost implicat direct în cercetare, a numit descoperirea „o dovadă izbitoare a imaginației naturii în procesul evolutiv”.
„Este unul dintre acele momente în care realizezi că natura a experimentat strategii incredibile, multe dintre ele pierzându-se de-a lungul timpului. Sirenobethylus ne demonstrează că lumea preistorică era populată de creaturi pentru care nu avem nici măcar un echivalent conceptual modern”, a declarat Barden.
Numele insectei – Sirenobethylus charybdis – evocă mitologia greacă. Charybdis, alături de Scylla, a fost una dintre creaturile înfricoșătoare care încercau să înghită corăbierii rătăciți printre stâncile înguste din strâmtoarea Messina. Alegerea reprezintă un omagiu pentru natura capcanei și metoda de prindere, practic sinistră pentru victimă.
Controversele chihlimbarului din Myanmar
Chihlimbarul birmanez este cunoscut ca o sursă excepțional
