# România și intrarea în Primul Război Mondial: De ce nu a anunțat război și Germaniei?
Intrarea României în Primul Război Mondial a avut loc pe 27 august 1916, un moment definitoriu în istoria țării și în desfășurarea conflictului global. Decizia României de a declara război doar Austro-Ungariei, fără a include și Germania, ridică numeroase întrebări legate de strategiile diplomatice, aspectele politice interne și reacțiile aliaților din Antanta.
## Contextul intrării României în război
În perioada anterioară anului 1916, România a menținut o poziție de neutralitate în cadrul conflictului european. Cu toate acestea, negocierile intense dintre guvernul condus de Ionel Brătianu și reprezentanții Antantei au dus la semnarea unui tratat secret prin care România se angaja să intre în război împotriva Austro-Ungariei, în schimbul promisiunii de a obține Transilvania, Banatul, Crișana și Maramureșul, teritorii aflate sub control austro-ungar.
În seara zilei de 27 august 1916, România a declarat război Austro-Ungariei, iar trupele române au traversat Carpații pentru a începe campania din Transilvania.
## De ce nu a declarat România război Germaniei?
O caracteristică a tratatului de alianță dintre România și Antanta a fost că acesta nu stipula în mod explicit obligația României de a declara război Germaniei. Această omisiune a fost una strategică și deliberată.
### 1. Considerațiile diplomatice și precedentul italian
Un precedent similar fusese stabilit de Italia în 1915, când aceasta a declarat război doar Austro-Ungariei, deși era evident că Germania va considera și ea Italia inamic. România a urmat aceeași linie diplomatică, probabil având speranța că nu va fi necesar să ducă un război direct și împotriva Germaniei.
Contele Charles de Saint-Aulaire, ambasadorul francez la București, a explicat această decizie în memoriile sale. Ionel Brătianu, prim-ministrul României, era conștient că Germania va reacționa prompt la atacul împotriva Austro-Ungariei, dar a ales să păstreze o vagă ambiguitate strategică pentru a evita să complice și mai mult situația.
### 2. Respectul pentru sentimentele regelui Ferdinand I
Un alt factor important de luat în seamă a fost situația regelui Ferdinand I, un Hohenzollern de origine germană. Ferdinand s-a aflat într-o poziție extrem de complicată, fiind nevoit să aleagă între loialitatea față de Germania și interesele naționale ale României. Deși a consimțit la intrarea României în război împotriva Austro-Ungariei, regele a perceput această decizie ca pe o adevărată dramă personală.
Saint-Aulaire sublinia că Ferdinand „a trebuit, într-o teribilă luptă interioară, să facă abstracție de amintirile din tinerete și tradițiile neamului său” și că a izbucnit în lacrimi la aflarea veștii deciziei de război, simțindu-se copleșit de situație. Prin evitarea unei declarații directe de război împotriva Germaniei, Brătianu a dorit să îl protejeze într-o oarecare măsură pe acesta de suferință.
## Reacțiile Antantei la decizia României
Antanta nu a fost surprinsă de decizia României de a declara război doar Austro-Ungariei, iar această abordare nu a afectat relațiile alianței. Franța și Marea Britanie erau conștiente că Germania urma oricum să răspundă cu o intervenție militară, la fel cum se întâmplase și în cazul Italiei.
Însă, pe măsură ce România a început să se confrunte cu primele eșecuri militare, inclusiv retragerea din Transilvania și ocupația Bucureștiului de către trupele germane, alianța cu Antanta a devenit și mai esențială.
