# O nouă revelație de pe planeta roșie provoacă dileme cercetătorilor NASA
## O rocă ciudată în mijlocul deșertului marțian
Roverul Perseverance al NASA a făcut o descoperire captivantă pe Marte, reușind să localizeze o rocă neobișnuită în craterul Jezero. Formațiunea, numită „St. Pauls Bay”, este acoperită cu sute de structuri sferice de dimensiuni milimetrice, ceea ce a lăsat cercetătorii fără explicații concrete cu privire la originea acesteia.
Această descoperire s-a petrecut în martie 2025, într-o zonă cunoscută sub numele de Broom Point, pe versanții inferiori ai Witch Hazel Hill. Perseverance, care a aterizat pe planeta roșie în 2021, analizează marginea craterului Jezero, un loc de mare interes pentru oamenii de știință datorită șanselor ca în trecut să fi susținut apă și, implicit, viață microbiană.
„Echipa științifică a roverului Perseverance a fost surprinsă să descopere o rocă neobișnuită, formată din sute de sfere de dimensiuni milimetrice”, a declarat Alex Jones, doctorand la Imperial College London, citat de Forbes.
Imaginile obținute cu ajutorul instrumentului SuperCam Remote Micro Imager arată sferule de forme variate: unele sunt perfect rotunde, altele au formă ovală, iar unele au perforații sau margini neregulate.
## Ce ar putea reprezenta aceste formațiuni sferice?
Originea acestor sfere marțiene rămâne incertă, iar cercetătorii iau în considerare diverse teorii.
1. **Concrețiuni sedimentare** – Aceasta este una dintre cele mai credibile teorii. Concrețiunile reprezintă structuri minerale apărute prin interacțiunea apei cu sedimente. Pe Pământ, procesul de mineralizare poate duce la formarea unor depozite concentrice care generează sfere asemănătoare. Prezența unor astfel de concrețiuni pe Marte ar putea sugera existența apei lichide în trecutul său.
2. **Fragmente de rocă topită** – Sferulele ar putea rezulta din activități vulcanice sau din impactul unui meteorit. Răcirea rapidă a picăturilor de rocă topită poate produce forme de acest tip. Fenomene similare au fost observate și pe Terra în zonele afectate de vulcani sau impacturi cosmice.
3. **Resturi dintr-un strat geologic erodat** – Analiza imaginilor satelitare ale regiunii Witch Hazel Hill sugerează că roca St. Pauls Bay ar putea proveni dintr-un strat geologic aflat la o adâncime diferită, care a fost ulterior erodat. O astfel de interpretare indică o istorie geologică complexă pentru craterul Jezero.
## Marte continuă să fascineze
Aceasta nu este prima oară când Marte surprinde cercetătorii. În 2004, roverul Opportunity a descoperit structuri sferice asemănătoare, denumite „afine marțiene” („blueberries”), dovedindu-se a fi compuse din hematit – un mineral care se formează în prezența apei.
Mai recent, în 2024, roverul Curiosity a rupt o rocă și a expus cristale galbene de sulf, oferind o nouă viziune asupra proceselor chimice ce au avut loc pe Marte.
Misiunea Perseverance este de o importanță crucială deoarece, pe lângă analiza acestor formațiuni, roverul colectează și mostre de rocă, care urmează să fie aduse pe Pământ în cadrul unei misiuni viitoare. Aceste probe vor putea fi studiate în detaliu pentru a descoperi mai multe despre istoria geologică a planetei.
## Concluzie
Fiecare nouă descoperire face Marte și mai captivantă pentru cercetători. Roca St. Pauls Bay stârnește o mulțime de întrebări despre procesele geologice care au dus la formarea acestor sferule ciudate.
