# **Sănătatea emoțională a femeilor din România: o chestiune urgentă de atenție și asistență**
Potrivit unui recent studiu internațional, România se află pe locul 65 din 143 de țări în ceea ce privește sănătatea emoțională a femeilor, având un scor de doar 54 din 100. Aceste informații subliniază o realitate îngrijorătoare — femeile din România se confruntă frecvent cu dificultăți emoționale și mentale care sunt, adesea, trecute cu vederea până în momente de criză.
## **Femeile și provocările sănătății emoționale**
Psihologul Mariana Demeter, fondatoarea Clinicii Alegria, remarcă faptul că numeroase femei care solicită ajutor psihologic suferă din cauza depresiei, anxietății, infidelității partenerului sau divorțului. Totuși, ele ajung să caute suport abia când durerea devine insuportabilă.
„Din păcate, prea puține femei ajung pe canapeaua unui terapeut înainte ca durerea să devină insuportabilă. Copleșite de anxietate, răpnite în relații sau sub o povară de responsabilități, adesea femeile caută ajutor doar când simt că nu mai pot continua singure,” subliniază specialistul.
Aceasta accentuează un tipar periculos: multe femei cred că trebuie să facă față provocărilor pe cont propriu, fie din cauza unor norme sociale adânc înrădăcinate, fie din lipsa informațiilor și accesului la servicii psihologice.
## **Sindromul „super-femeii” și impactul asupra sănătății mintale**
Multe femei sunt educate să pună bunăstarea celorlalți pe primul loc — fie că e vorba despre familie, carieră sau prieteni — înainte de a-și lua în considerare propria sănătate emoțională. Această presiune de a fi *puternice* și *independente* poate provoca o acumulare de stres și emoții negative, fără un sistem de eliberare.
Consecințele acestui model pot fi devastatoare:
– Creșterea nivelului de stres și anxietate
– Apariția depresiei și problemelor de stimă de sine
– Creșterea riscului de epuizare psihică („burnout”)
– Dificultăți în gestionarea relațiilor interumane și profesionale
## **Când terapia devine o opțiune?**
Deseori, femeile recurg la terapie „ doar atunci când simt că nu mai pot singure,” observă psihologul Demeter. Aceasta sugerează că sănătatea emoțională nu este percepută ca o prioritate până când problemele devin imposibil de gestionat.
Terapia individuală ajută femeile să își accepte vulnerabilitățile, să identifice sursele anxietății și să dezvolte strategii de auto-sprijin, ceea ce contribuie la regăsirea echilibrului emoțional și la îmbunătățirea calității vieții.
## **Ce trebuie schimbat?**
Pentru a îmbunătăți sănătatea emoțională a femeilor din România, este necesară o schimbare de mentalitate și un acces mai facil la servicii psihologice, care să includă:
1. **Educația emoțională încă din copilărie** – promovarea unei discuții clare despre importanța sănătății mentale.
2. **Accesibilitate crescută la servicii de consiliere și terapie** – fie prin programe susținute de stat, fie prin inițiative private.
3. **Normalizarea discuțiilor despre sănătatea emoțională** – eliminarea stigmatului asociat cu cererea ajutorului psihologic.
4. **Sprijin din partea comunității și familiei** – încurajarea femeilor să discute despre emoțiile lor și să ceară ajutor fără teama de a fi judecate.
## **Concluzie**
România ocupă o poziție modestă în clasamentul global al sănătății emoționale a femeilor, iar acest lucru ar trebui să constituie un semnal de alarmă. Este esențial ca
