Cum reușesc persoanele cu inteligență emoțională să gestioneze gândurile negative, conform cercetărilor în neuroștiință

Cum reușesc persoanele cu inteligență emoțională să gestioneze gândurile negative, conform cercetărilor în neuroștiință

# Cum să îți transformi vocea interioară din sabotaj în sprijin

Vocea interioară – acel flux continuu de gânduri, evaluări și dialoguri mentale – poate fi o resursă valoroasă sau un adversar formidabil. Conform studiilor din domeniul neuroștiinței, persoanele emotional inteligente nu caută să reducă la tăcere această voce, ci o instruiesc să comunice diferit. Iar secretul stă în câteva tehnici simple, susținute științific, care pot converti gândurile negative într-un instrument de stabilitate mentală.

Una dintre cele mai influente voci în acest domeniu este profesorul **Ethan Kross**, directorul *Emotion and Self-Control Lab* de la *University of Michigan* și autor al unei serii de cercetări și prezentări publice – inclusiv un [TED Talk](https://www.ted.com/talks/ethan_kross_do_you_talk_to_yourself_here_s_how_to_harness_your_inner_voice) – despre modul în care putem folosi vocea noastră interioară pentru a ne îndeplini obiectivele, nu pentru a ne sabota, conform celor scrise de [Inc.com](https://www.inc.com/bill-murphy-jr/how-emotionally-intelligent-people-learn-to-control-their-inner-voice-backed-by-neuroscience/91164751).

## Gânduri ce sabotează și gânduri ce construiesc

Kross pornește de la o observație comună, dar crucială: oamenii petrec **peste o treime din timp** fie reflectând asupra trecutului, fie anticipând viitorul – și foarte rar trăind în prezent. O mare parte din acest timp este consumată de conversații interioare, unele dintre ele devenind rapid repetitive, negative și distructive.

Gânduri de genul *„Nu sunt suficient de bun”*, *„Am eșuat din nou”* sau *„O să eșuez cu siguranță”* pot îngreuna luarea deciziilor, afecta relațiile personale și chiar sănătatea fizică, prin menținerea unui nivel crescut de stres. Pe termen lung, astfel de tipare cognitive pot provoca probleme cardiovasculare, inflamații cronice sau chiar afecțiuni psihosomatice.

Însă, dacă învățăm să comunicăm cu noi înșine, afirmă Kross, putem schimba această voce într-un **sprijin activ pentru echilibrul emoțional**.

## 1. Vorbește cu tine la persoana a doua

Cea mai simplă și eficientă tehnică evidențiată de Kross se numește **„self-talk distanțat”** (*distanced self-talk*). În loc să te exprimi la persoana întâi (*„Am eșuat din nou, sunt un dezastru”*), reinterpretează gândurile la persoana a doua sau chiar folosind numele tău:

👉 *„[Prenume], ai mai trecut prin asta. Știi că te poți concentra și că poți finaliza ceea ce ai început.”*

Această modificare aparent simplă reduce intensitatea emoțiilor negative și te ajută să **abordezi situația ca un observator rațional, nu ca un critic sever**. Kross susține că acest tip de limbaj ne permite să reacționăm mai matur, mai obiectiv – exact așa cum am sfătui un prieten apropiat aflat în dificultate.

## 2. Alege cu atenție persoanele cu care comunici

A doua strategie se referă la **reglarea emoțiilor prin dialog cu alții**. Pare simplu: atunci când suntem asaltați de stres sau gânduri negative, căutăm un prieten căruia să ne destăinuim. Dar, conform lui Kross, **nu toți cei care ascultă te ajută cu adevărat**.

Uneori, ceilalți ne permit doar să ne descărcăm, fără a oferi perspective noi. Poate ne simțim mai bine pe moment, dar nu ne apropiem de soluții. De aceea, este esențial să vorbim cu persoane capabile să **asculte activ și să contribuie la lărgirea perspectivei**, nu doar să ne aprobe pasiv.

👉 *„Alege-ți cu grijă consilierii de gânduri”*, recomandă K.