# **Nova LMCN 1968-12A: O explozie stelară puternică dincolo de Calea Lactee**
Un studiu realizat în infraroșu asupra unei explozii stelare din afara galaxiei noastre a scos la iveală temperaturi extreme și semnături chimice neașteptate, oferind perspective noi asupra fenomenului novelor recurente. Această descoperire ar putea schimba radical înțelegerea noastră asupra proceselor termonucleare din stelele decedate.
—
## **Ce este o novă și cum se formează?**
Novela este o explozie termonucleară ce se desfășoară pe suprafața unei pitice albe într-un sistem binar. Piticele albe reprezintă nucleele rămase ale unor stele moarte, având o masă comparabilă cu cea a Soarelui, dar dimensiuni similare cu cele ale Pământului. Aceste stele compacte atrag material de la steaua parteneră, iar când masa acumulată ajunge la o valoare critică, se inițiază o reacție termonucleară care rezultă într-o explozie violentă.
Majoritatea novelor sunt evenimente unice, dar unele se repetă, având explozii la intervale ce variază de la câțiva ani până la câteva decenii. Aceste nove recurente sunt extrem de rare și sunt mai greu de studiat, deoarece necesită observații prelungite și precise.
—
## **Un exemplu remarcabil: Nova LMCN 1968-12A**
Nova **LMCN 1968-12A (LMC68)**, aflată în **Marele Nor al lui Magellan (LMC)**, a fost descoperită inițial în **1968**, iar în **1990** a erupt din nou, devenind prima novă recurentă observată **dincolo de Calea Lactee**. De atunci, a fost observată eruptând la **intervale regulate de patru ani**. Cea mai recentă explozie a avut loc în **august 2024**, fiind atent monitorizată de Observatorul Neil Gehrels Swift al NASA.
Studiul acestei nove a reprezentat o provocare majoră, dat fiind că se află de 50 de ori mai departe decât novelor obișnuite din galaxia noastră și este **2.500 de ori mai puțin luminoasă**. Din acest motiv, observarea sa a necesitat telescoape performante și un răspuns rapid imediat după explozie.
—
## **Ce a descoperit analiza în infraroșu?**
Unul dintre cele mai șocante rezultate ale acestui studiu a fost **prezența intensă a atomilor de siliciu ionizați de nouă ori**. Acest grad extrem de ionizare necesită o cantitate enormă de energie, iar strălucirea asociată depășește de aproape **100 de ori luminozitatea Soarelui**. Aceasta reprezintă o observație fără precedent în cazul novelor.
În același timp, spectrul chimic al exploziei a relevat o **absență surprinzătoare a unor elemente precum sulf, fosfor, calciu și aluminiu**. Aceasta sugerează că explozia s-a desfășurat în condiții foarte diferite față de cele observate în cazul novelor standard.
—
## **Temperatura extremă a exploziei**
Un alt aspect notabil al acestei nove a fost temperatura extrem de ridicată a gazului coronal, care a ajuns la aproximativ **3 milioane de grade Celsius**. La asemenea temperaturi, procesul de **ionizare colizională** determină pierderea rapidă a electronilor, rezultând forma de siliciu ionizat observată.
În plus, analiza a arătat că gazul din jurul exploziei avea o **compoziție metalică redusă**. Această scădere a elementelor grele, precum magneziul și calciul, ar putea influența semnificativ modul în care se desfășoară explozia și ce elemente rămân vizibile în spectrul de lumină emis.
—
## **Ce înseamnă aceste descoperiri pentru viitorul astronomiei?**
Aceste observații suscită întrebări fundamentale cu privire la mecanismele fizice care stau la baza exploziei novelor recurente. Temperaturile extreme și ionizarea neobișnuită sugerează că **
