Un studiu al cercetătorilor de la UBB Cluj arată cât de mult a crescut indicele de modernitate a României în 25 de ani

Indicele de Modernitate a României (IMR) a crescut cu 9 puncte în 25 de ani, ajungând la 48 pe o scală de 100 de puncte, arată un studiu realizat de cercetătorii Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca.

Potrivit studiului, între anii 1993 și 2018 se observă o creștere cu 9 puncte a Indicelui de Modernitate a României (IMR), de la 39 la 48, pe o scală de 100 puncte.

Autorii studiului susțin că creșterea nivelului de modernitate se datorează „intrării în arenă a generațiilor mai tinere”.

„Pe vârstă/generații, IMR se prezintă astfel: 39 la românii născuți în 1960 (din Generația Baby Boomers), 44 la cei născuți în 1980 (trecerea de la Generația X la Generația Y/Millennials) și 49 la cei născuți în 2000 (din Generația Z). Concluzia mai exactă a studiului este că România se modernizează, poate mai lent față de aspirații și așteptări, dar o face, iar în parte, creșterea nivelului de modernitate reprezintă o consecință și a intrării în arenă a generațiilor mai tinere”, se arată într-un comunicat al UBB.

Oportunități pentru a integra mai bine noile instituții românești

„Aceste modificări pot provoca instituțiile sociale mai vechi, dar constituie oportunități pentru a integra mai bine noile instituții românești în spațiul geopolitic vestic al Uniunii Europene și NATO. Dacă vrem să dezvoltăm IMR și legătura bidirecțională cu indicatorii Indexului de Dezvoltare Umană (HDI) în forma unei țări moderne, atunci trebuie încurajate: (1) Educația (ex. reducerea abandonului școlar; reducerea analfabetismului funcțional; promovarea în curriculum a valorilor emancipative: autonomie, încredere, indulgență etc.); (2) Dezvoltarea socio-economică prin politici economice stimulative; (3) Apariția de noi joburi (ex. cu prestigiu ocupațional crescut) prin politici economice și stimularea dezvoltărilor antreprenoriale în astfel de domenii; și (4) Urbanizarea. Monitorizarea anuală a IMR, ca evoluție naturală și/sau în relație cu propunerile de politici publice/intervenții țintite, este de dorit”, a declarat Daniel David, unul din autorii studiului, potrivit Mediafax.

Indexul de Modernizare a României (IMR) are patru fațete

Potrivit reprezentanților universității, Indexul de Modernizare a României (IMR) angajat în acest Raport are patru fațete: individualism (autonomie)/colectivism; încredere/neîncredere; indulgență/datorie și satisfacția față de propria viață. IMR a fost analizat printr-o analiză dinamică și generațională a modernizării României, dinamica a luat în calcul perioade diferite, iar analiza generațională a luat direct în calcul anul nașterii, care permite și explorarea pe următoarele generații: Generația tăcută (cei născuți înainte de 1946); Generația Baby Boomer (cei născuți între 1946-1964); Generația X (cei născuți între 1965-1980); Generația Y/Millennials (cei născuți între 1981-1996); Generația Z (cei născuți începând cu 1997; având cel puțin vârsta de 18 ani la data culegerii datelor), au mai arătat cercetărorii de la UBB Cluj-Napoca.



Postari asemanatoare :

468 ad

Comments are closed.

Un studiu al cercetătorilor de la UBB Cluj arată cât de mult a crescut indicele de modernitate a României în 25 de ani

Indicele de Modernitate a României (IMR) a crescut cu 9 puncte în 25 de ani, ajungând la 48 pe o scală de 100 de puncte, arată un studiu realizat de cercetătorii Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca.

Potrivit studiului, între anii 1993 și 2018 se observă o creștere cu 9 puncte a Indicelui de Modernitate a României (IMR), de la 39 la 48, pe o scală de 100 puncte.

Autorii studiului susțin că creșterea nivelului de modernitate se datorează „intrării în arenă a generațiilor mai tinere”.

„Pe vârstă/generații, IMR se prezintă astfel: 39 la românii născuți în 1960 (din Generația Baby Boomers), 44 la cei născuți în 1980 (trecerea de la Generația X la Generația Y/Millennials) și 49 la cei născuți în 2000 (din Generația Z). Concluzia mai exactă a studiului este că România se modernizează, poate mai lent față de aspirații și așteptări, dar o face, iar în parte, creșterea nivelului de modernitate reprezintă o consecință și a intrării în arenă a generațiilor mai tinere”, se arată într-un comunicat al UBB.

Oportunități pentru a integra mai bine noile instituții românești

„Aceste modificări pot provoca instituțiile sociale mai vechi, dar constituie oportunități pentru a integra mai bine noile instituții românești în spațiul geopolitic vestic al Uniunii Europene și NATO. Dacă vrem să dezvoltăm IMR și legătura bidirecțională cu indicatorii Indexului de Dezvoltare Umană (HDI) în forma unei țări moderne, atunci trebuie încurajate: (1) Educația (ex. reducerea abandonului școlar; reducerea analfabetismului funcțional; promovarea în curriculum a valorilor emancipative: autonomie, încredere, indulgență etc.); (2) Dezvoltarea socio-economică prin politici economice stimulative; (3) Apariția de noi joburi (ex. cu prestigiu ocupațional crescut) prin politici economice și stimularea dezvoltărilor antreprenoriale în astfel de domenii; și (4) Urbanizarea. Monitorizarea anuală a IMR, ca evoluție naturală și/sau în relație cu propunerile de politici publice/intervenții țintite, este de dorit”, a declarat Daniel David, unul din autorii studiului, potrivit Mediafax.

Indexul de Modernizare a României (IMR) are patru fațete

Potrivit reprezentanților universității, Indexul de Modernizare a României (IMR) angajat în acest Raport are patru fațete: individualism (autonomie)/colectivism; încredere/neîncredere; indulgență/datorie și satisfacția față de propria viață. IMR a fost analizat printr-o analiză dinamică și generațională a modernizării României, dinamica a luat în calcul perioade diferite, iar analiza generațională a luat direct în calcul anul nașterii, care permite și explorarea pe următoarele generații: Generația tăcută (cei născuți înainte de 1946); Generația Baby Boomer (cei născuți între 1946-1964); Generația X (cei născuți între 1965-1980); Generația Y/Millennials (cei născuți între 1981-1996); Generația Z (cei născuți începând cu 1997; având cel puțin vârsta de 18 ani la data culegerii datelor), au mai arătat cercetărorii de la UBB Cluj-Napoca.



Postari asemanatoare :

468 ad

Comments are closed.