Tundra siberiană emblematică este pe cale să dispară complet de pe fața planetei: ce efecte spun cercetătorii c-ar avea

Tundra siberiană ar putea dispărea până în anul 2500, cu excepția cazului în care emisiile de gaze cu efect de seră nu sunt reduse dramatic.

Chiar și în cele mai bune cazuri, două treimi din acest peisaj – definit de sezonul său scurt de creștere și acoperirea cu ierburi, mușchi, arbuști și licheni – ar putea dispărea, lăsând în urmă două fragmente separate de 1.553 de mile (2.500 de kilometri), au spus recent oamenii de știință. Pe măsură ce stratul de permafrost al tundrei se topește, ar putea elibera cantități mari de gaze cu efect de seră stocate în atmosferă, accelerând potențial încălzirea la nivel mondial.

„A fost uimitor pentru noi să vedem cât de repede va fi transformată tundra în pădure”, a declarat ecologistul Stefan Kruse de la Centrul Helmholtz pentru Cercetări Polare și Marine a Institutului Alfred Wegener (AWI) din Bremerhaven, Germania.

Pierderea tundrei nu va fi doar o lovitură pentru biodiversitate și cultura umană, dar ar putea și agrava încălzirea arctică, a spus Kruse pentru Live Science.

Încălzirea în Arctica a avansat rapid în ultimele decenii, aproximativ de două ori mai rapid decât încălzirea în restul globului. Între 1960 și 2019, temperaturile aerului au crescut cu aproape 4 grade Celsius în regiunea arctică, potrivit National Snow and Ice Data Center (NSIDC). Această căldură a redus stratul de gheață și afectează și pământul arcticii.

Tundra siberiană, în pericol

Nu se știe cât de repede vor înlocui aceste păduri ecosistemul tundrei ierboase, cu arbuști. Schimbările arborilor ca răspuns la climă nu sunt consistente pe tot globul, a spus Kruse. În unele zone, liniile arborilor au avansat spre nord. În altele, au rămas statice. Iar în altele, chiar s-au retras. Cercetările anterioare din tundra siberiană s-au concentrat pe zone mici, dar poate exista o mare variabilitate de la o locație la alta.

Acum, Kruse și colegul său, profesorul AWI Ulrike Herzschuh, au creat un nou model de computer care evaluează întreaga întindere de 2.485 de mile (4.000 km) a tundrei siberiei.

Modelul ia în considerare ciclurile de viață ale copacilor individuali: de la cât de departe își pot dispersa semințele, până la cât de bine cresc atunci când se confruntă cu concurența altor copaci, până la ratele de creștere bazate pe temperatură, precipitații și adâncimea dezghețului de vară al permafrostului care apare în regiunile de tundră.

Cercetătorii au descoperit că, odată ce copacii încep să “mărșăluiască” spre nord, ca răspuns la încălzire, o fac rapid – și nu este probabil să se retragă din nou dacă temperaturile scad. Într-un scenariu în care emisiile de carbon sunt reduse la zero până în 2100 și creșterea temperaturii globale rămâne sub 2 grade C, doar 32,7% din tundra de astăzi ar rămâne până în 2500.



Postari asemanatoare :

468 ad

Comments are closed.