Stejarii străvechi dezvăluie secretele climei din ultimii 4.500 de ani. Cum era vremea în Epoca Bronzului?

Cercetătorii vor putea în curând să reconstituie climatul din nord-vestul Europei, inclusiv al Regatului Unit, din ultimii 4500 de ani, și să dateze cu precizie clădirile și obiectele din lemn, analizând chimia stejarilor vechi.

Totul ar putea fi posibil cu ajutorul unui nou proiect condus de Swansea, care tocmai a fost selectat pentru o finanțare europeană de 3 milioane de euro.

Analiza inelelor arborilor este o tehnică științifică consacrată pentru înțelegerea trecutului. Inelele arborilor pot fi examinate în copaci vii sau morți sau în obiecte din lemn, de la grinzile unei case, la scândurile unei nave.

Lățimea inelelor indică cât de mult au crescut copacii într-un anumit an, ceea ce nu numai că ne informează despre climatul din trecut, dar ne permite și să datăm cu o precizie extraordinară structurile și obiectele din lemn din antichitate.

Cum arăta clima în urmă cu 4.500 de ani?

Cu toate acestea, această abordare nu funcționează întotdeauna bine în regiuni precum Regatul Unit și nord-vestul Europei, unde clima este blândă și limitează creșterea copacilor. Acest lucru face ca datarea să fie o provocare.

Potrivit HeritageDaily, echipa QUERCUS va examina eșantioane de stejar vechi, atât istorice, cât și vii care acoperă ultimii 4500 de ani. Stejarii sunt deosebit de utili deoarece sunt răspândiți în întreaga regiune de studiu, trăiesc mult timp și rămășițele lor sunt frecvent găsite în arhivele arheologice.

Principala inovație constă în faptul că echipa va analiza chimia lemnului și nu doar lățimea inelelor. Ei vor examina izotopii stabili (neradioactivi) ai elementelor fundamentale: carbon, oxigen și hidrogen.

Izotopii de carbon din copaci indică schimbările în asimilarea carbonului pentru un anumit an, care, în Marea Britanie, este legată de cantitatea de soare din timpul verii.

Indicii despre climatul din Epoca Bronzului

Izotopii de oxigen și de hidrogen înregistrează informații despre apa utilizată de arbore, ceea ce oferă date despre cantitatea de precipitații din timpul verii și schimbările în circulația atmosferică la scară largă.

Aceste dovezi din semnătura chimică a lemnului vor permite cercetătorilor să dateze trecutul și să reconstituie clima de-a lungul timpului.

În mod esențial, spre deosebire de lățimea inelelor, aceste semnale izotopice sunt la fel de fiabile și în cazul arborilor din zonele în care creșterea nu este puternic limitată de climă.

Proiectul va aplica, de asemenea, aceste metode pentru a răspunde unor întrebări arheologice de lungă durată, legate de climă și cronologie la nivel mondial.

Copacii și stresul ecologic

Echipa, condusă de profesorul Neil Loader de la Departamentul de Geografie de la Universitatea Swansea, include oameni de știință de la Școala de Arheologie a Universității din Oxford. Aceștia vor lucra în parteneriat cu o echipă de experți, inclusiv cu reprezentanți ai grupurilor indigene din Europa, Noua Zeelandă și SUA.

„Izotopii stabili din inelele copacilor sunt purtători de semnale climatice puternice și pot fi utilizați pentru a reconstitui clima din trecut, chiar și atunci când copacii nu creșteau în condiții de stres ecologic”, a declarat profesorul Neil Loader de la Universitatea din Swansea, care conduce proiectul QUERCUS.

„Cu ajutorul acestei noi tehnici, proiectul QUERCUS va dezvolta primele cronologii izotopice ale inelelor de arbori, care se vor extinde cu 4 500 de ani în urmă, până în Epoca Bronzului. Scopul nostru este de a înțelege mai bine climatul din trecut. Capacitatea noastră de a data artefacte din lemn și cherestea din antichitate va fi îmbunătățită semnificativ”, a concluzionat acesta.

Vă recomandăm să mai citiți și:

Schimbările climatice vor produce „o reorganizare dramatică a vieții pe Pământ”

Google prezintă realitatea crudă a schimbărilor climatice de Ziua Pământului 2022

Râurile montane, indicatori ai schimbărilor climatice

„Arborele vieții” ar putea contribui la încetinirea schimbărilor climatice



Postari asemanatoare :

468 ad

Comments are closed.