PAŞTELE, sărbătoarea bucuriei şi a tradiţiilor din jurul veştii că Hristos a înviat

Paştele, sărbătoarea creştină care cheamă oamenii să ia Lumina Sfântă, aduce bucuria unică a Învierii Mântuitorului, dar şi ritualuri şi tradiţii religioase printre care şi cea a salutului cunoscut chiar şi de cei mici – “Hristos a înviat!”, “Adevărat a înviat!”.

lumina-sfanta

Sărbătoarea Paştelui este considerată a fi una a bucuriei date de vestea Învierii. O veste care, până la Înălţarea Domnului, respectiv timp de 40 de zile, se regăseşte în salutul “”Hristos a înviat!”, la care se răspunde cu “Adevărat a înviat!”.
De Paşte, spun preoţii, nimeni nu trebuie să fie trist, nimeni nu trebuie să plângă, bucuria fiind sentimentul pe cât de unic, pe atât de predominant în zilele de Paşte.
Numele sărbătorii derivă din cuvântul ebraic “pesah”, care înseamnă “trecere” şi vine din termenul egiptean cu acelaşi înţeles “paseh”.
Lumina Sfântă de la Ierusalim va fi adusă sâmbătă seară, cu un avion special, la Bucureşti, unde sunt aşteptaţi reprezentanţi ai Protoieriilor din Arhiepiscopia Bucureştilor şi ai altor eparhii ale Patriarhiei Române. De asemenea, de la Aeroportul Internaţional “Henri Coandă”, Lumina Sfântă de la Ierusalim va fi dusă cu trei avioane de mici dimensiuni la Suceava, Satu Mare (cu escală în Cluj-Napoca) şi Timişoara, pentru clerul şi credincioşii ortodocşi din nordul şi vestul ţării.
La Catedrala Patriarhală din Capitală, Lumina Sfântă va fi oferită credincioşilor, la slujba de înviere, de Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Preafericitul Părinte Daniel.
În bisericile ortodoxe, slujba de înviere va începe în jurul orei 23.00, în interiorul lăcaşurilor de cult. Învierea Mântuitorului nu este însă proclamată în interiorul bisericii, ci în afara acesteia, pentru că, spun preoţii, ea priveşte pe toţi oamenii.
La miezul nopţii, preotul va ieşi din biserică şi va chema credincioşii cu îndemnul “Veniţi de luaţi Lumină!”. În multe locuri, Lumina este împărţită credincioşilor împreună cu bucăţele de pâine stropite cu vin, denumite Paşte.
După ce lumânările oamenilor sunt aprinse, alaiul avându-l în frunte pe preot înconjoară biserica de trei ori, cântând “Hristos a înviat din morţi, cu moartea pe moarte călcând, şi celor din morminte viaţă dăruindu-le”. Apoi, se intră din nou în biserică, unde continuă slujba de Înviere, care durează până la 3.00 dimineaţa.
Credincioşii aduc la biserică, în noaptea Învierii, ouă vopsite, cozonac, pască, friptură şi alte preparate de Paşte, pe care preoţii le sfinţesc. După slujbă, se dă dezlegarea la dulce, care marchează încheierea postului, astfel că merindele sfinţite vor putea fi mâncate.
Tot de Paşti, credincioşii aprind lumânări pe mormintele celor dragi. Tot acolo, se aduc bucate care sunt date de pomană celor sărmani.
Duminică, spre prânz, credincioşii sunt aşteptaţi la biserică pentru slujba cunoscută ca “A doua Înviere”, la care vor fi citite în 12 limbi versetele 19-25 din capitolul XX al Evangheliei după Ioan.
Săptămâna de după Înviere se numeşte Săptămâna Luminată, în care nu se mai posteşte. Conform tradiţiei, în Sâmbăta Mare şi în zilele de Paşte (duminică, luni şi marţi), nu se spală rufe, acest obicei fiind menţinut în unele locuri până în joia din Săptămâna Luminată.



Postari asemanatoare :

468 ad

Cercetașul carcotaș spune:

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.