Ne îngraşă antibioticele? Două cercetări recente oferă un răspuns surprinzător

Fermierii folosesc de cateva decenii antibiotice pentru a face vacile, porcii si curcanii sa se ingrase mai repede. Acum, oamenii de stiinta sustin ca folosirea antibioticelor in primii ani de viata contribuie la ingrasarea copiilor. Cercetatorii afirma ca aceste medicamente schimba compozitia populatiei bacteriene din stomac atunci cand copiii se afla intr-o etapa cruciala a procesului de dezvoltare, efectul fiind unul de lunga durata.

antibiotice

 

Alti cercetatori, insa, nu sunt de acord cu concluziile acestui studiu. „Noile date nu sunt convingatoare”, sustine Michael Blaut, microbiolog in cadrul Institutului German de Nutritie Umana din Potsdam, Germania. De asemenea, David Relman, microbiolog la Universitatea Stanford, afirma ca studiul este „provocator”, sustinand insa ca anumite date „sunt putin vagi si neclare”.

Miliarde de celule microbiene traiesc in stomacul oamenilor si al altor animale. Cercetarile asupra acestor populatii bacteriene imense, ce poarta numele de microbiom, se afla abia la inceput, insa oamenii de stiinta stiu deja ca acesti oaspeti microbieni joaca un rol esential in metabolizarea nutrimentelor din dieta noastra.

Unii cercetatori au suspectat ca antibioticele in doze mici cu care sunt hranite animalele de ferma pentru a se ingrasa functioneaza prin alterarea microbiomului din stomac. Pentru a teste aceasta ipoteza, o echipa condusa de microbiologul Martin Blaser de la Scoala de Medicina a Universitatii New York a adaugat mai multe antibiotice in apa de baut a mai multor soareci de laborator care fusesera intarcati. Medicamentele erau similare celor folosite de fermieri pentru a accelera ingrasarea animalelor de ferma.

Dupa 7 saptamani, grupul de soareci a caror apa de baut continea antibiotice prezentau mult mai multa grasime decat soarecii care beau apa obisnuita. „Acest lucru confirma ceea ce fermierii sustin de 60 de ani, anume ca antibioticele in doze mici ajuta animalele sa devina mai mari”, afirma Blaser.

Daca rezultatele studiului vor fi reproduse si in experimentele pe alte animale, precum porcii, acestea ar putea avea implicatii considerabile asupra sanatatii publice, afirma Oluf Pedersen, profesor de medicina genetica in cadrul Universitatii din Copenhaga.

Antibioticele nu au redus numarul total al microbilor din stomacul animalelor, insa le-a modificat compozitia. O comparatie ADN efectuata de cercetatori a aratat ca soarecii care au fost tratati cu antibiotice prezentau o proportie mai mare de bacterii din grupul Firmicutes in comparatie cu ceilalti soareci. Blaser sustine ca aceste bacterii extrag mai multe calorii din alimente, livrandu-le catre organismul-gazda. De aceea, rezultatele sunt relevante si pentru oameni.

Un alt studiu la care Blaser a fost coautor a identificat o legatura intre folosirea antibioticelor la varste fragede si obezitatea. Cercetatorii au studiat datele a mai mult de 11.000 de copii nascuti in Avon, Marea Britanie, in anul 1991 si 1992. Cei care fusesera tratati cu antibiotice in primele 6 luni de viata aveau sanse mai mari sa fie supraponderali la varstele de 10, 20 sau 38 de luni. „Este o relatie de asociere, nu neaparat una de cauzalitate. Dar daca este luat in calcul si studiul efectuat pe soareci, mesajul devine unul convingator”, afirma Leonardo Trasande, autor al studiului.

Blaser argumenteaza ca acest studiu arata ca folosirea antibioticelor in randul copiilor are un cost subestimat. Desi in anumite cazuri aceste medicamente sunt necesare, de multe ori antibioticele sunt folosite fara motiv.

Cu toate acestea, alti cercetatori sustin ca dovezile nu sunt atat de clare. In cazul studiului efectuat pe oameni nu s-a observat nicio asociere intre folosirea unui tratament cu antibiotice in primele 6 luni de viata si greutatea inregistrata la varsta de 7 ani, cand au fost obtinutele ultimele date de la copii. De asemenea, David Relman afirma ca exista numeroase motive pentru care experimentele efectuate pe soareci nu pot fi extrapolate pentru a fi aplicate pe oameni. „Animalele au prezentat o cantitate mai mare de grasime in corp, dar nu au castigat in greutate, asa cum se intampla in cazul animalelor de ferma. De asemenea, compozitia microbiomului a fost masurata doar la finalul experimentului, asa ca nu putem sti daca schimbarile observate in compozitia sa sunt rezultatul, cauza sau nu au nicio legatura cu modificarea cantitatii de grasime din corp”, a conchis Relman.

Sursa: ScienceNOW



Postari asemanatoare :

468 ad

One comment

  1. BA SUNT FOARTE CLARE SI VOI SPUNE SI DE CE” Cu toate acestea, alti cercetatori sustin ca dovezile nu sunt atat de clare. In cazul studiului efectuat pe oameni nu s-a observat nicio asociere intre folosirea unui tratament cu antibiotice in primele 6 luni de viata si greutatea inregistrata la varsta de 7 ani, cand au fost obtinutele ultimele date de la copii. De asemenea, David Relman afirma ca exista numeroase motive pentru care experimentele efectuate pe soareci nu pot fi extrapolate pentru a fi aplicate pe oameni…Sa nu eludam ca in doze mici administrate antibioticile la ferma respectiva ducea la ingrasarea animalelor si nu in doza recomnadata corect sa eradicheze potentialul factor de risc al imbolnavirii lor, ceea ce inseamna ca la animalele de la ferma respectiva echilibru florei microbiologice se distrugea in timp si se ajunge la asemenea anomalii in ADN, implicit obezitatea si alte boli asociate slabirii organismului..

Cercetașul carcotaș spune:

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.