Ioan Aurel Pop, avertisment despre metodologia-cadru de predare: Istoria românilor nu e pomenită deloc

Președintele Academiei Române, Ioan Aurel Pop, susține că în metodologia-cadru pentru învățământul liceal, supusă dezbaterii publice, „Istoria românilor” sau „Istoria României” nu sunt pomenite deloc, dar se află în centrul atenției „Istoria și tradițiile minorităților naționale”.

Președintele Academiei Române, Ioan Aurel Pop, susține, într-o postare pe Facebook, că este intrigat de faptul că, potrivit metodologiei-cadru privind învățământul preuniversitar în anul școlar 2021-2022, istoria și geografia ar putea fi predate de un singur cadru didactic.

În urma lecturii laboriosului document, rămâi – mai ales dacă ești om de școală – cel puțin cu o mare nedumerire: Istoria și tradițiile minorității maghiare, dar și Istoria și tradițiile minorităților naționale se află în centrul atenției, pe când Istoria românilor, Istoria universală, Istoria României nu sunt pomenite deloc, nici măcar în paranteză. Ceea ce intrigă și mai mult este permisiunea ca orele de istorie și cele de geografie să se poată preda în cadrul aceleiași norme didactice, de către un singur cadru didactic, acesta putând să susțină examenul la prima disciplină dintre cele două, disciplină cu ponderea cea mai mare în cadrul normei, din punct de vedere al orelor. Din formularea ‘Disciplinele studii sociale, literatură universală, științe și educație artistică din învățământul liceal intră în norma de predare a absolvenților…’ s-ar putea oare înțelege că nenumitele ‘istoria’ și ‘geografia’ ar fi incluse aici? Să presupunem că în România – țară care dincolo de definiția ei ‘perimată’ de ‘stat național’ din Constituție și de apartenența ei la Uniunea Europeană, are cam 90% etnici români și este parte a vechiului continent – numai minoritățile contează și că ‘istoria’ și ‘geografia’ (ale românilor/ României și ale lumii/ Europei) sunt cantități neglijabile? Ne îngrijim atent și generos de minorități – ceea ce este foarte bine și foarte necesar – dar excludem ori ignorăm, prin compensație, majoritatea?”, întreabă academicianul.

Presiuni pentru crearea dublei specializări Istorie-Geografie

Acesta susține că de mai bine de zece ani, cele patru mari universități ale țării, în care se pune un mare accent pe profesiuni didactice, „cer ministerului de resort, faimoasei ARACIS (Agenția Română de Asigurare a Calității în Învățământul Superior) și altor foruri aprobarea dublei specializări (cu o formulă de bază, între altele, ‘Istorie-Geografie’), fiindcă, mai ales în școlile rurale, este aproape imposibil de făcut o normă didactică numai din una dintre aceste două discipline înrudite, dar diferite”.

Ioan Aurel Pop susține că totul a fost în zadar, iar acum „vine brusc ‘unificarea’ istoriei cu geografia, ca și cum ele ar fi identice”

„Se aud iarăși voci și se văd proiecte din care reiese că istoria și geografia ar urma să nu mai fie, la anumite nivele de studiu, materii onorabile și nici de sine stătătoare, că orele lor ar trebui drastic reduse ori chiar suprimate, că nu ar mai fi nevoie de asemenea cunoștințe ‘demodate’ și ‘inutile’. Ba unii, mai ‘subtili’, se milostivesc cu câte o oră de istorie și geografie, pe ici pe colo, integrate și integrale, fără dimensiuni temporale și spațiale, adică fără conținut specific. Această involuție se vede clar și din ‘Proiectele planurilor-cadru pentru învățământul liceal și profesional, care vor intra în vigoare gradual, începând cu clasa a IX-a a anului școlar 2021-2022’, date spre dezbatere de foarte curând. Istoria, pe unde a mai rămas, se face în câte o oră pe săptămână. Nu apare nicăieri scris ‘istoria românilor’, ca și cum neamul nostru ar fi ciumat. Alte istorii, peste tot în lume, sunt ale unui popor, ale unei țări, ale unui continent, ale unei minorități etc., dar a noastră, la noi acasă, nu este nicăieri. Într-o variantă, văd că și la profilul umanist istoria este prevăzută tot cu câte o oră pe săptămână”, a mai scris academicianul.

Ce vini vor fi având asemenea forme de cunoaștere consacrate, precum istoria, vechi de când lumea? Ce tulburare trebuie să fi produs ele în mințile unora, încât aceștia să-și închipuie că vor revoluționa astfel școala românească? Sau, poate, unii au ajuns să creadă că învățământul merge rău din pricina prea multor cunoștințe despre spațiu și timp pe care le primesc, în sistemul nostru de educație șchiop, copiii și adolescenții? Nu voi putea să înțeleg niciodată cum și de ce, în numele principiilor democrației, se iau măsuri referitoare la școala românească bazate nu pe necesitățile sale reale, verificate de specialiști, de oamenii domeniului, de protagoniști, ci pe opinii exprimate la o cafea, pe părerile unor decidenți care n-au mai fost într-o școală și într-o clasă de când erau mici, pe pretențiile unor părinți care-și văd propriii copii geniali sau chiar pe ideile de simplificare a instruirii susținute de unii elevi. Cum pot să știe elevii dacă postulatul lui Euclid, legea lui Arhimede, scrierea corectă sau stilul gotic le vor fi utile ori inutile în viață?”, mai întreabă profesorul universitar.

„Soluții” tot mai trăsnite, de rezolvare a crizei școlii românești

Ioan Aurel Pop susține că este cert că istoria și geografia ar putea să fie predate de către unul și același cadru didactic, dar numai la nivel primar și gimnazial și numai dacă profesorul respectiv a făcut dubla specializare.

„Ministerul de resort nu ne asigură (prin comunicatul său din 21 decembrie 2020) că profesorul de istorie va preda numai disciplina „Istorie”, iar profesorul de geografie numai disciplina „Geografie” și nici nu ne promite că, din rațiuni practice, se va introduce repede dubla specializare „Istorie-Geografie” în anumite universități, dar ne liniștește în alt sens: disciplinele „Istorie” și „Geografie” nu se desființează sau comasează și nici nu se unesc sub denumirea „Studii sociale”. Așa să fie, dar amenințarea rămâne și ea este formulată periodic în anumite medii de la nivelul Ministerului Educației, al unor consilieri și experți, al unor institute de științele educației”, a scris Ioan Aurel Pop pe rețeaua de socilizare.

Acesta spune că vede tot mai des, prin mijloacele de difuzare în masă, „soluții” tot mai trăsnite, de rezolvare a crizei școlii românești prin introducerea unor „materii” precum educație sexuală, igienică, circulația pe drumurile publice, educație financiar-bancară, nutriție sănătoasă, protecția mediului, șah, educație digitală etc.

„Menționatul comunicat al Ministerului arată, de exemplu, că disciplina ‘Studii sociale’ intră în categoria disciplinelor socio-umane în învățământul preuniversitar (la clasa a XII-a), alături de ‘Gândire critică și Drepturile copilului’, ‘Educație interculturală’, ‘Educație pentru cetățenie democratică’, ‘Logică și argumentare’ etc. Ca să faci toate aceste discipline sui generis, trebuie să renunți la altele. Unde să mai aibă loc ‘Istoria’ și ‘Geografia’? Nu-i vorbă, nici ‘Matematica’, ‘Fizica’, ‘Biologia’, ‘Chimia’, ‘Filosofia’, ‘Limba și literatura română’, limbile străine nu au cum să se mai regăsească în același cuantum, cu același număr de ore. Teoria formelor fără fond este mereu la ordinea zilei la noi. Dacă nu vom face în chip serios disciplinele școlare consacrate și verificate de secole, dacă nu vom ști limba și literatura română, limbi și literaturi străine, matematică, fizică, istorie, geografie etc. sau dacă le vom face pe toate la nivelul minimei rezistențe, cum să devenim experți în nutriție sănătoasă, mediu nepoluat, igienă, sexologie, fiscalitate, drepturile omului, democrație, studii interculturale, gândire critică etc.?”, se mai arată în postarea președintelui Academiei Române.â

Acesta susține că istoria înseamnă cultură generală și orientare în viața contemporană, nu date și fapte de prisos despre o lume care nu mai este.

Iar geografia înseamnă orientare elementară în spațiu și nu denumiri care trebuie memorate. Azi, copiii și tinerii au marea șansă de a călători, de a vedea lumea, de a se bucura de marile creații ale omenirii din toate timpurile și din toate spațiile, din preistorie până în era zborurilor cosmice și din Laponia până în Patagonia. Dacă nu mai învățăm istorie și geografie, dacă disprețuim aceste forme de adaptare la viață, dacă ne temem de conținuturile lor, vom ajunge să mergem în America Latină și să credem că oamenii de acolo vorbesc limba latină, să vedem obeliscurile egiptene de la Paris și să credem că acolo a fost Egiptul antic, să intrăm în British Museum și să credem că unele obiecte de acolo le-au adus extratereștrii. Poate că vom ști să ne spălăm mereu pe mâini, să mâncăm numai produse ecologice, să nu poluăm natura, să deschidem o afacere, să accesăm site-urile cu cele mai spectaculoase jocuri sau filme cu ființe fantastice etc., dar vom ajunge categoric infirmi intelectual. Vor gândi alții pentru noi, iar noi vom executa cuminți ordinele lor”, a mai scris Ioan Aurel Pop.

Ministerul Educației a anunțat marți lansarea în dezbatere publică a planurilor-cadru pentru învățământul liceal și profesional, care urmează să intre în vigoare, gradual, începând cu clasa a IX-a a anului școlar 2021-2022.



Postari asemanatoare :

468 ad

Comments are closed.