Dieta bogată în fibre, asociată cu o rezistență mai mică la antibiotice

Dieta bogată în fibre este asociată cu o rezistență mai mică la antibiotice a bacteriilor intestinale, arată un nou studiu.

Adulții sănătoși care au o dietă diversă, cu cel puțin 8-10 grame de fibre solubile pe zi au în intestine mai puțini microbi rezistenți la antibiotice, potrivit unui studiu publicat de oamenii de știință ai Serviciului de Cercetare Agricolă din SUA în mBio.

Microbii care sunt rezistenți la diferitele antibiotice utilizate în mod obișnuit, cum ar fi tetraciclina și aminoglicozida, reprezintă o sursă semnificativă de risc pentru oamenii din întreaga lume, iar problema rezistenței antimicrobiene (AMR, termen care se referă la bacterii, virusuri și ciuperci care sunt rezistente la antibiotice) este de așteptat să se înrăutățească în următoarele decenii, scrie Eurek Alert.

Dieta bogată în fibre este mai benefică decât se credea

Rezistența la antimicrobiene la oameni are loc în mare parte în microbiomul intestinal, microbii fiind cunoscuți că poartă strategii codificate genetic pentru a supraviețui contactului cu antibioticele.

„Iar rezultatele duc direct la ideea că modificarea dietei are potențialul de a fi o nouă armă în lupta împotriva rezistenței antimicrobiene. Și nici nu vorbim despre o dietă exotică, ci despre dieta bogată în fibre, diversificată, pe care unii americani o au deja”, a explicat biologul molecular Danielle Lemay, de la Centrul de Cercetare pentru Nutriția Umană ARS din Davis, California.

Legătura dintre dietă și microbiom

În acest studiu, cercetătorii au căutat asocieri specifice ale nivelurilor de gene de rezistență la antibiotice din microbii intestinului uman, atât cu fibrele, cât și cu proteinele animale, în dieta adulților.

Cercetătorii au descoperit că dieta bogată în fibre și cu niveluri mai scăzute de proteine, în special din carne de vită și porc, a fost corelată semnificativ cu niveluri mai scăzute de gene de rezistență la antimicrobiene (ARG) în microbii intestinali.

Oamenii cu cele mai scăzute niveluri de ARG în microbiomul lor intestinal au avut, de asemenea, o abundență mai mare de microbi strict anaerobi, care sunt bacterii care nu se dezvoltă în prezența oxigenului și sunt un semn distinctiv al unui intestin sănătos cu inflamație scăzută. Speciile bacteriene din familia Clostridiaceae au fost cei mai numeroși anaerobi găsiți.

Dar cantitatea de proteine animale din dietă nu a fost cel mai puternic indiciu al nivelurilor ridicate de ARG. Cea mai puternică dovadă a fost dată de asocierea cantităților mai mari de fibre solubile din dietă cu niveluri mai scăzute de ARG.

Ce alimente cu fibre ar trebui incluse în dietă?

„În mod surprinzător, cel mai important indicator al nivelurilor scăzute de ARG, chiar mai mare decât fibrele, a fost diversitatea dietei. Acest lucru sugerează că ar trebui să ne dorim să mâncăm alimente diverse care tind să fie mai bogate în fibre solubile pentru a avea beneficii maxime”, a adăugat Lemay.

Fibrele solubile, după cum sugerează și numele, se dizolvă în apă și sunt principalul tip de fibre găsite în cereale precum orzul și ovăzul; în leguminoase precum fasole, linte și mazăre, semințe (cum ar fi semințele de chia) și nuci; și unele fructe și legume precum morcovi, fructe de pădure, anghinare, broccoli și dovlecei.

Pe de altă parte, acei oameni care au avut cele mai înalte niveluri de ARG au avut un microbiom intestinal semnificativ mai puțin divers în comparație cu grupurile cu niveluri scăzute și medii de ARG.

„Dietele noastre le oferă hrană microbilor intestinali. Toate acestea sugerează că ceea ce mâncăm ar putea fi o soluție pentru a reduce rezistența antimicrobiană prin modificarea microbiomului intestinal”, a spus Lemay.

În total, 290 de adulți sănătoși au participat la studiu.

Dieta bogată în fibre ar putea fi folosită ca tratament

„Dar acesta este doar un început, deoarece ceea ce am făcut a fost un studiu observațional, mai degrabă decât un studiu în care le-am oferit subiecților o dietă specială, care ar permite mai multe comparații directe”, a spus Lemay.

„În cele din urmă, intervențiile alimentare pot fi utile în reducerea poverii rezistenței antimicrobiene și ar putea motiva în cele din urmă liniile directoare alimentare care vor lua în considerare modul în care nutriția ar putea reduce riscul de infecții rezistente la antibiotice”, concluzionat ea.

Vă recomandăm să citiți și:

Un medicament experimental pentru slăbit a stabilit un record în testele clinice

Editarea codului genetic uman ar putea preveni atacurile de cord

Schimbările din creierul astronauților persistă luni întregi după întoarcerea pe Pământ

Diagnosticarea medicală la domiciliu ar putea fi făcută cu un cip alimentat de smartphone



Postari asemanatoare :

468 ad

Comments are closed.