Biserica Anglicană, o mică fărâmă britanică în București (DOCUMENTAR)

Biserica anglicană din București aparține de Dioceza Europei și se află în subordinea Arhidiaconului pentru Europa Centrală, cu sediul la Viena. Lăcașul de cult este situat în apropiere de Grădina Icoanei, la intersecția dintre străzile Arthur Verona și Alexandru D. Xenopol.

Intrarea în biserică se face pe latura de sud, la baza turnului înalt de 11 m care precede construcția. Sala și corul sunt unite într-o singură încăpere dreptunghiulară și sunt acoperite cu o boltă poligonală. Pe latura sudică, alături de sacristie, se află o navă laterală despărțită prin două arcade în arc frânt. Orga este amplasată într-o nișă.

Pereții interiori sunt zugrăviți simplu. Pe ei atârnă câteva tablouri cu scene religioase. Plafoanele încăperilor principale sunt acoperite cu lambriuri din lemn finisate în culoare maro. La exterior, fațadele sunt acoperite cu cărămidă aparentă, roșie. Ferestrele au ancadramente din piatră, încadrate în arcade oarbe frânte.

În anul 1900 Sir John Kennedy, ambasadorul Marii Britanii la București, a obținut cu titlu gratuit terenul pe care se află în prezent biserica, teren care aparține și acum Marii Britanii.

Regina Maria a României a sprijinit ridicarea bisericii și a comandat proiectul arhitectului Victor Ștefănescu, care a abordat un stil neogotic victorian de sorginte Elisabetană. Lucrările s-au terminat în 1914. Chiar și așa, mobilierul care era comandat din Anglia nu a putut fi adus din cauza Primului Război Mondial. După terminarea războiului, cu ajutorul donațiilor episcopului de Gibraltar și ale reginei Maria, construcția a fost finisată și dotată cu orgă și mobilier comandate în Marea Britanie. Prima slujbă în noua biserică s-a ținut abia în ziua de Paști a anului 1922. De atunci, în biserică s-au ținut slujbe în mod constant – inclusiv căsătorii și botezuri. Nu s-au ținut astfel de ceremonii în perioada 1940-1944, când Bucureștiul a fost ocupat de germani. În plus, biserica Anglicană a găzduit și numeroase concerte de muzică medievală, muzică clasică și jazz.

Citește continuarea pe Gândul!



Postari asemanatoare :

468 ad

Comments are closed.